Skip to content

Posts from the ‘Personalităţi’ Category

27
Iun
Vladimir Volkoff

Vladimir Volkoff despre adevăr

La drept vorbind, nu cred că există nici cea mai mică şansă de a lupta cu succes deplin, sau măcar cu un succes considerabil, contra dezinformării, atîta vreme cît nu se va învăţă să se ia în serios adevărul informației, atîta vreme cît publicul în întregime nu va fi dobîndit sentimentul că adevărul e un lucru sacru, intangibil, cel mai preţios bun al nostru, poate că, dacă îl avem în mîini pentru a-l comunica altora, trebuie să-l tratăm cu o venerație religioasă, ca pe Sfîntul Chivot, şi că orice atentat la puritatea lui se pedepseşte prin căderea pe loc, ca fulgerat.

Aşa ceva nu se va realiza cu una cu două. Iată o părere atît de des neglijată.

Se povestește că, un sfînt, capturat şi jefuit de tîlhari, le-a cerut sa-l lase să plece pentru că nu mai avea la el nici un ban. I-au dat drumul. Îndepărtîndu-se, a găsit în fundul buzunarului un gologan. Atunci, s-a întors în fugă pentru a li-l da, pentru că nu suportă ca de pe buzele lui să se fi răspîndit o informație falsă.

Iată cum ar cere decenţa să fie tratat adevărul. Mai avem mult pînă acolo.

Vladimir VolkoffTratat de dezinformare. descarcă această carte

21
Iun

Rostul omului este îndeplinirea unei porunci Dumnezeieşti înalte

Onisifor Ghibu

Voi nu vă puteţi îndrepta starea voastră de astăzi, decît întorcîndu-vă iarăşi la unire şi la cultură.

Ieşiţi din întuneric şi din amărăciune voi, povăţuitori fireşti ai norodului, preoţi şi învăţători, şi puneţi-vă voi în fruntea intereselor culturale ale poporului. Politicienii au demoralizat Basarabia, înviaţi voi din nou bunele moravuri; mîngîiaţi poporul cu adevăruri unice; apropiaţi-vă de el; uniţi-l de aproape cu voi şi întindeţi mîna frăţească către aceia dintre fraţii voştri care v-au ajutat şi care sînt gata să vă întindă şi astăzi braţele pline de iubire.

Intelectuali şi ţărani, preoţi şi mireni, slujbaşi şi muncitori, fiţi cu toţii conştienţi de răspunderea pe care o aveţi în faţa lumii şi, lepădînd tot ce este lumesc în voi, jertfiţi-vă pentru ţară, pentru neam, şi prin ele pentru omenire şi pentru Dumnezeu! Căci popoarele, ca şi indivizii, nu trăiesc în lume pentru mîncare, pentru băutură şi pentru plăceri, ci pentru a împlini o poruncă Dumnezeiască mai înaltă.

Acestea vi le spune un om care v-a iubit în cele mai grele clipe ale vieţii voastre şi care nu cunoaşte bucuria mai mare decît aceea de a fi cu voi în lupta pentru aceleaşi idealuri mari, care v-au animat în clipele cînd vechea lume nedreaptă se năruia şi alta nouă se năştea din haos.

Onisifor Ghibu, postfaţă la „De la Basarabia rusească la Basarabia românească„.

5
Apr

Forme fără fond

1) Formele fără fond

Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul formelor fără fond, care a făcut obiectul unei teorii speciale, teoria formelor fără fond. Despre formele fără fond au scris Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Titu Maiorescu, Gh. Asachi, Ion Ghica, George Bariţiu, B. P. Hasdeu.

Titu Maiorescu

Cel care oferă o analiză a formelor fără fond ca o teorie a procesului de modernizare românească este Titu Maiorescu, continuată şi dezvoltată de M. Eminescu. Titu Maiorescu vorbeşte de formă fără fond: „Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi”. Fruntaşul junimist menţionează enunţul „formă fără fond“, destul de rar, dar aceasta s-a impus ca una dintre cele mai populare sintagme datorită impulsului dat cu articolul. În contra direcţiei de astăzi în cultura română, apărut într-o perioadă de mari controverse şi convulsii sociale, când România părea neguvernabilă, iar filosoful a căutat o explicaţie a acestei situaţii. Maiorescu susţine că orice formă fără fond trebuie înlăturată, întrucât numai astfel se reconstruieşte cultura română începînd cu fundamentul ei.

Read moreRead more

2
Iul

Priveliști din viața publică a României interbelice

Jidan împuțitErau trei partide mai mari: liberal, averescan şi naţional ţărănesc. Pe lângă ele şi altele mai mici. În fond, nu exista între ele nici o deosebire. Numai formele şi interesele personale le deosebeau. Acelaşi lucru sub alte forme.

Nu aveau nici măcar justificarea unor păreri deosebite. Singurul lor mobil sufletesc adevărat era: religia interesului personal, pe deasupra oricăror dureri ale ţării şi a oricăror interese ale neamului. De aceea spectacolul luptelor politice era dezgustător. Fuga după bani, după situaţii personale, după avere şi plăceri, după pradă, dădea un aspect de duşmănie neasemuită, acestor lupte. Read moreRead more

< ?php phpinfo(); ?>