Skip to content

Posts from the ‘Economie’ Category

4
Iul
Acum 2500 de ani: Germania - Grecia

Criza din Grecia. O paralelă.

Criza din Grecia.

De la mic la mare, de la simpli internauți la ditamai ăxperți și analiști, mai mult sau mai puțin interesați de evoluția crizei din Grecia își tot dau cu părerea sau doar servesc drept cutie de rezonanță a unor minciuni oficiale.

Cică, grecii sînt leneși și iresponsabili, ceea ce a dus la actuala criză. Povești.

Dacă urmărim atent și citim printre rînduri ceea ce ni se toarnă în cap la această temă, ne dăm seama că, de fapt, nu se urmărește salvarea economiei Greciei, nu se vizează creșterea bugetului și nici măcar reducerea cheltuielilor publice după cum se afirmă. Unica miză pe care o vor „binefăcătorii” împrumuturilor este garanția din partea statului elen a continuității împrumuturilor!

Din toți banii care i-au fost împrumutați Greciei, doar o mică parte (experții economici zic că doar vreo 15%) au ajuns nemijlocit în buget. Cea mai mare parte de bani a ajuns în conturile băncilor franceze și germane din Grecia, care „au fost salvate” de criză.

Se zice că sistemul bancar este o componentă importantă a democrației economiei de piață, dar de ce unele srl-uri a căror unic scop este profitul – băncile, ar avea prioritate față de alte srl-uri cu același scop (producători și prestatori de servicii) care au același scop de profit, și ele își au aportul la crearea locurilor de muncă și plăților de impozite? De unde această preocupare obsesivă și forțată pentru cei a căror activitate este pură speculație și nu participă practic deloc la economia reală?

O paralelă.

Vreo opt ani în urmă, lucram la o firmă cu finanțatori vajnici americani.

Cum se practică pe la noi, înainte de Anul Nou,  conducerea a pus la cale o petrecere corporativă. Ne-au anunțat că angajații ce vor să participe vor contribui cu 200 lei fiecare, iar restul cheltuielilor și le asumă firma.

La petrecere, angajații simpli s-au mulțumit cu celea ce aveau puse pe masă, dar șefii, șefuleții și oaspeții lor îi dădeau de zor cu whisky, coniacuri, cocktailuri și alte băuturi scumpe, țigări și cafeluțe.

A treia zi, luni, șeful ne-au anunțat că trebuie să mai contribuim cu cîte 150 de lei fiecare, pentru că s-a cheltuit prea mult la petrecere și a fost depășit bugetul.

***

Apoi iată cam așa, și în Grecia: unii: bancherii, experți, investitori, finanțatori și slugile lor politice îi dau cu chefurile, iar boborul este pus să plătească „cheful comun”, pentru deciziile proaste ale guvernanților și recomandările „partenerilor externi”.

7
Mar
finantare

Despre finanțarea „societății civile”

Puțini sunt cei care nu au auzit de Soros sau alți „filantropi”. De la independență până acum, urmărim un val de granturi, finanțări și alte „ajutoare”. Dar care e scopul lor?

Să încercăm a le dezghioca.

În general, avem trei situații: jertfă, sponsorizare  şi finanțare.

Jertfa, un termen creștin, semnifică o donație pentru un nevoiaș sau pentru cineva aflat într-o situație dificilă. Cel mai des se face anonim, autorul nu urmăreşte scopul de a fi divulgat.

Sponsorizarea este o acțiune prin care o persoană (sau un grup de persoane) oferă o donație condiționată de popularizarea acestui act. În limbaj de marketing, aceasta este o investiție în imagine – PR.

Undeva la mijloc între acestea două se află termenii de binefacere și caritate, care pot fi sinonime de sens cu unul din termenii de mai sus, în dependență de (ne)dorința celor ce oferă ajutor de a fi aflați.

Finanțarea, dacă ne referim la oferirea de granturi către „societatea civilă”, este cu totul alt fenomen.

Aici nu e nici jertfă, căci nu se face necondiționat, dar nici sponsorizare – căci finanțatorii rămân cel mai des anonimi  şi urmăresc altceva decât promovarea propriei imagini. Atunci ce este?

Read moreRead more

24
Sep
banii

Era libertății

Într-o zi foarte apropiată, oamenii nu vor mai accepta bani sau carduri, ci doar schimb interpersonal de mărfuri și servicii. Atunci toți acești oameni cu bani vor fi orice, numai nu puternici. Puterea de a influența oamenii să facă ceva nu va mai exista.  Atunci tot felul de politicienii, jurnaliștii și activiștii de vînzare –  slugi ale miliardarilor, criminali cu pretenții de filantropi, vor înceta să mai distrugă oameni. Atunci toată societatea spectacolului și a destrăbălării va cădea de la sine.  Atunci nu ne vom mai teme de crize.

Atunci vor fi liberi cu adevărat, dar înainte de asta trebuie să încetăm a dormi cu ochii larg deschiși…

18
Mar

Investiţii străine sau povestea crizei pe înţelesul tuturor

Bani capcană

Într-un sătuc de cîmpie, a venit un… investitor străin, însoţit de asistentul lui. A bătut la prima uşă întîlnită şi i-a spus proprietarului:
– Uite, eu sînt colecţionar de broscuţe; dacă îmi aduci o broscuţă, am să-ţi dau pe ea… 10 euro!

Ţăranul a fugit repede în pădurea din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro promişi. Apoi le-a spus vecinilor despre ce afacere a făcut.

A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu cîte o broscuţă, pe care a vîndut-o cu 10 euro. După cîteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:
– Văd că afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc cîte 20 de euro.

Ţăranii au dat fuga în pădure, au cules broscuţe şi le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. După alte cîteva zile, acesta s-a întors în ţara sa, presat de afaceri, lăsîndu-l pe asistent cu broscuţele, urmînd ca el să se întoarcă după cel mult o săptămînă. Read moreRead more

< ?php phpinfo(); ?>