Skip to content

Posts from the ‘Cultură’ Category

14
Aug
John Fire Lame Deer

John (Fire) Lame Deer despre civilizație

Înainte de a ajunge frații albi la noi, ca să ne facă oameni civilizați, noi  nu am avut nici un fel de închisori. Din această cauză, nu am avut delincvenți. Fără o închisoare, nu pot exista infractori. Nu am avut lacăte, nici chei și, prin urmare, printre noi nu au fost hoți.

Când cineva a fost atît de sărac încît nu își putea permite un cal, un cort sau o pătură, el, în acest caz, primea toate acestea în dar.  Am fost prea necivilizați ca să acordăm o mare importanță proprietății private.

Noi nu știam de nici un fel de bani și, în consecință, valoarea unui om nu se stabilea în dependență de averea lui. Nu am avut nici legi scrise stabilite, nici avocați, nici politicieni, de aceea nu am putut să ne amăgim și să ne înșelăm unii pe alții.

Am fost într-adevăr într-o stare proastă înainte ca oamenii albi să ajungă la noi, eu nu știu cum să explic că am putut să ne descurcăm fără aceste lucruri fundamentale care (așa ne-au spus oamenii albi) sunt atât de necesare pentru o societate civilizată.

John (Fire) Lame Deer, indianul.

26
Ian
indian

Despre ziua de naştere

Poporul meu sărbătorește mai multe zile la rând naşterea unui copil sau lucrurile deosebite în viaţa acestuia, dar niciodată aniversarea anuală ca şi voi cei albi.

Waupee, indianul.

15
Sep
Constituție

Mama lor de fundamentaliști!

Permanent și pretutindeni, tot felul de neomarxiști-liberalo-euro-americani tocmai tremură acuzînd pe cineva de fundamentalism. Orice manifestare a gîndirii critice le provoacă mari emoții, indiferent că e vorba de etnici ruși din Moldova votanți ai lui Ciorescu sau de intelighenți-ăxperți de pe la ONU, Amnesty International sau alte structuri idolatrizate.

Zic ei, nebunii, că orice opinie care se bazează pe careva convingeri, idei sau valori temeinice reprezintă o încălcare a normelor democratice, principiului toleranței și a altor mituri ale lor. Mai zic, tot ei, aceste slugi plătite gras din buzunare de bancheri și „filantropi”, că nu există în lume principii care ar fi fundamentale – iar această concepție este una fundamentală și absolut valabilă.

Păi bine, domnilor-tovarăși, de ce atitudinile voastre fundamentale înseamnă libertate, iar oricare alte atitudini temeinice le declarați retrograde, fasciste și teroriste? Au nu percepeți handicapul grav?

Să le luăm pe rînd.

Read moreRead more

27
Iun
Vladimir Volkoff

Vladimir Volkoff despre adevăr

La drept vorbind, nu cred că există nici cea mai mică şansă de a lupta cu succes deplin, sau măcar cu un succes considerabil, contra dezinformării, atîta vreme cît nu se va învăţă să se ia în serios adevărul informației, atîta vreme cît publicul în întregime nu va fi dobîndit sentimentul că adevărul e un lucru sacru, intangibil, cel mai preţios bun al nostru, poate că, dacă îl avem în mîini pentru a-l comunica altora, trebuie să-l tratăm cu o venerație religioasă, ca pe Sfîntul Chivot, şi că orice atentat la puritatea lui se pedepseşte prin căderea pe loc, ca fulgerat.

Aşa ceva nu se va realiza cu una cu două. Iată o părere atît de des neglijată.

Se povestește că, un sfînt, capturat şi jefuit de tîlhari, le-a cerut sa-l lase să plece pentru că nu mai avea la el nici un ban. I-au dat drumul. Îndepărtîndu-se, a găsit în fundul buzunarului un gologan. Atunci, s-a întors în fugă pentru a li-l da, pentru că nu suportă ca de pe buzele lui să se fi răspîndit o informație falsă.

Iată cum ar cere decenţa să fie tratat adevărul. Mai avem mult pînă acolo.

Vladimir VolkoffTratat de dezinformare. descarcă această carte

21
Iun

Rostul omului este îndeplinirea unei porunci Dumnezeieşti înalte

Onisifor Ghibu

Voi nu vă puteţi îndrepta starea voastră de astăzi, decît întorcîndu-vă iarăşi la unire şi la cultură.

Ieşiţi din întuneric şi din amărăciune voi, povăţuitori fireşti ai norodului, preoţi şi învăţători, şi puneţi-vă voi în fruntea intereselor culturale ale poporului. Politicienii au demoralizat Basarabia, înviaţi voi din nou bunele moravuri; mîngîiaţi poporul cu adevăruri unice; apropiaţi-vă de el; uniţi-l de aproape cu voi şi întindeţi mîna frăţească către aceia dintre fraţii voştri care v-au ajutat şi care sînt gata să vă întindă şi astăzi braţele pline de iubire.

Intelectuali şi ţărani, preoţi şi mireni, slujbaşi şi muncitori, fiţi cu toţii conştienţi de răspunderea pe care o aveţi în faţa lumii şi, lepădînd tot ce este lumesc în voi, jertfiţi-vă pentru ţară, pentru neam, şi prin ele pentru omenire şi pentru Dumnezeu! Căci popoarele, ca şi indivizii, nu trăiesc în lume pentru mîncare, pentru băutură şi pentru plăceri, ci pentru a împlini o poruncă Dumnezeiască mai înaltă.

Acestea vi le spune un om care v-a iubit în cele mai grele clipe ale vieţii voastre şi care nu cunoaşte bucuria mai mare decît aceea de a fi cu voi în lupta pentru aceleaşi idealuri mari, care v-au animat în clipele cînd vechea lume nedreaptă se năruia şi alta nouă se năştea din haos.

Onisifor Ghibu, postfaţă la „De la Basarabia rusească la Basarabia românească„.

26
Mai

Corabia nebunilor

de Teodor Kaczynski

Corabia nebunilorOdată căpitanul unei corăbii și adjuncții săi, atît de mult s-au mîndrit de meșteșugul lor, încît mintea lor s-a întunecat și au luat drumul spre țărmurile nordice, pînă cînd în calea lor au început să apară ghețari periculoși. În pofida acestui fapt, totuși au continuat călătoria spre a demonstra lumii capacitățile lor de navigare. Călătoria lor viza un tărîm necunoscut, dar idilic, numele-i era „Viitorul”!

În măsura în care vasul înainta, pasagerii au început să se simtă tot mai incomod, să se certe între dînșii și să deplîngă condițiile în care sunt nevoiți să trăiască.

Read moreRead more

5
Apr

Forme fără fond

1) Formele fără fond

Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul formelor fără fond, care a făcut obiectul unei teorii speciale, teoria formelor fără fond. Despre formele fără fond au scris Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Titu Maiorescu, Gh. Asachi, Ion Ghica, George Bariţiu, B. P. Hasdeu.

Titu Maiorescu

Cel care oferă o analiză a formelor fără fond ca o teorie a procesului de modernizare românească este Titu Maiorescu, continuată şi dezvoltată de M. Eminescu. Titu Maiorescu vorbeşte de formă fără fond: „Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi”. Fruntaşul junimist menţionează enunţul „formă fără fond“, destul de rar, dar aceasta s-a impus ca una dintre cele mai populare sintagme datorită impulsului dat cu articolul. În contra direcţiei de astăzi în cultura română, apărut într-o perioadă de mari controverse şi convulsii sociale, când România părea neguvernabilă, iar filosoful a căutat o explicaţie a acestei situaţii. Maiorescu susţine că orice formă fără fond trebuie înlăturată, întrucât numai astfel se reconstruieşte cultura română începînd cu fundamentul ei.

Read moreRead more

18
Mar

Investiţii străine sau povestea crizei pe înţelesul tuturor

Bani capcană

Într-un sătuc de cîmpie, a venit un… investitor străin, însoţit de asistentul lui. A bătut la prima uşă întîlnită şi i-a spus proprietarului:
– Uite, eu sînt colecţionar de broscuţe; dacă îmi aduci o broscuţă, am să-ţi dau pe ea… 10 euro!

Ţăranul a fugit repede în pădurea din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro promişi. Apoi le-a spus vecinilor despre ce afacere a făcut.

A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu cîte o broscuţă, pe care a vîndut-o cu 10 euro. După cîteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:
– Văd că afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc cîte 20 de euro.

Ţăranii au dat fuga în pădure, au cules broscuţe şi le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. După alte cîteva zile, acesta s-a întors în ţara sa, presat de afaceri, lăsîndu-l pe asistent cu broscuţele, urmînd ca el să se întoarcă după cel mult o săptămînă. Read moreRead more

3
Dec

Despre onanism şi paradă

Che Guevara

NB: ȘOCANT! .. dar adevărat! Despre paradă



Adică da – parade, defilări, fluturări de steaguri, țipete, urlete, răgete, mugete, tropăieli, spume la gură, bătăi cu cărămizi în piept – toate aceste exhibiționisme nu reprezintă altceva decît onanism cultural și/sau intelectual, indiferent că e vorba de 1 și 9 mai, 27 martie şi 1 decembrie, 27 și 31 august, 8 martie, 23 februarie și/sau 3 septembrie.
Toate acestea nu au nici o legătură cu a fi patriot, naționalist sau tradiţionalist.
Toate acestea sînt o dovadă  a duhorii comunizde din creierii noștri.

Ca o continuare a temei, vă propun spre comparare următoarele secvențe video/audio:

  1. Bălţi: Comuniştii protestează.
  2. Noii Golani de 1 decembrie.
  3. Un discurs al lui Lenin.
  4. O parodie umoristică de Planeta Moldova.

Vizionare/audiţie plăcută şi detoxificare+decomunizare vă doresc!

6
Oct

Ovidiu Hurduzeu – Sclavii fericiţi.Lumea văzută din Silicon Valley

Ovidiu Hurduzeu - Sclavii fericiți (lumea văzută din Silicon Valley)

La începutul mileniului, occidentalul se simte din ce în ce mai „vulnerabil”. Panica, nesiguranţa, apatia socială, evitarea riscurilor, însoţită de măsuri drastice de securitate, au înlocuit spiritul temerar şi eroic, activismul politic, dorinţa de-a experimenta şi a depăşi limitele. Individul încrezător în sine şi în lumea din jur a lăsat locul unui ins ezitant, derutat – victimă neputincioasă sau, în cel mai bun caz, persoană „precaută”, temătoare de riscurile care-o pîndesc la tot pasul. Se naşte sub ochii noştri o nouă paradigmă culturală, construită în jurul conceptului de „vulnerabilitate”. Totul a devenit subordonat noţiunii de „safety”, siguranţă, securitate. Aproape nimeni în Occident nu te mai întreabă: te simţi liber? Acum întrebarea pe buzele tuturor este „are you safe?” (te simţi în siguranţă?). „Siguranţa” nu trebuie privită într-un sens restrîns, pur tehnic, ci în adevărul ei profund: viziune asupra lumii, Weltanschauung. Perceperea realităţii prin ochelarii „vulnerabilităţii” este un fenomen cultural, strîns legat de statutul individului în epoca hiperglobalizării şi a postmodernităţii instituţionalizate.

Descarcă această carte. Read moreRead more

< ?php phpinfo(); ?>